Banca Centrală a Chinei a anunțat că va reduce fondurile pe care băncile comerciale trebuie să le păstreze sub formă de rezerve, ceea ce va elibera pe piață lichidități în valoare de 1.200 miliarde de yuani, care vor stimula o economie ce încetinește pe fondul pandemiei de COVID-19, transmite Reuters.
Banca centrală a venit cu cea de-a patra reducere a dobânzii cheie în mai puțin de un an și a ajuns cu rata la jumătate față de iarna trecută la 1,25% pe an. BNR argumentează că mișcarea, care nu era în scenariul principal al analiștilor, a venit pe fondul scăderii inflației, a unei stabilități a cursului de schimb, dar și a semnelor din partea Executivului că urmează o consolidare a finanțelor publice. De partea incertitudinilor sunt menționate riscurile din pandemia COVID-19 și prelungirea restricțiilor, dar și un impact asupra prețurilor din recenta liberalizare a pieței de energie electrică.
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a hotărât reducerea dobânzii cheie de la 1,5% la 1,25% pe an, un nou minim istoric.
Banca Națională a României va menține dobânda cheie la 2,5% în ședința de politică monetară de vineri, nivel la care se află din mai 2018, potrivit estimărilor analiștilor. Banca centrală ar putea tăia rezervele minime obligatorii ale băncilor pentru valută, mișcare ce ar putea elibera circa 600 de milioane de euro, bani ce ar ajunge în cele din urmă la finanțarea statului.
Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a anunțat, luni, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 2,50% pe an. Aceasta este a noua oară consecutiv când BNR decide păstrarea ratei dobânzii la acest nivel.
Consiliul de administrație al BNR a hotărât astăzi menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an, precum și menținerea la 1,5% pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 3,50% pe an a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard).
Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis astăzi să majoreze rata dobânzii de politică monetară de la 1,75% la 2% pe an, dar nu a modificat nivelurile rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută, aflate în prezent la nivelul de 8%. Dobânda revine astfel la nivelul din urmă cu aproximativ 3 ani.
Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis astăzi să mențină rata dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an și nu a modificat nivelurile rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută, aflate în prezent la nivelul de 8%.
Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a menținut, luni, rata dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an și nu a modificat nivelurile rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută, aflate în prezent la nivelul de 8%.
Creditul în valută a scăzut foarte mult și românii ar trebui să aibă libertatea de a alege în ce monedă se împrumută, spune guvernatorul Mugur Isărescu despre decizia de a reduce rezervele minime obligatorii ale băncilor la valută.
Rezervele valutare la Banca Națională a României se situau la nivelul de 34,38 miliarde de euro la finele lunii noiembrie, în creștere cu 40 de milioane de euro față de octombrie, potrivit unui comunicat de presă al băncii centrale.
Banca Națională explică contextul cu evoluții economice bune, dar incertitudini în creștere, în care a decis menținerea dobânzii de politică monetară și reducerea rezervelor minime în valută constituite de băncile comerciale, la ședința de astăzi a Consiliului de Administrație.
Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis în ședința de joi să mențină în continuare rata dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an, precum și ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în lei la 8%, respectiv pentru cele în valută la 12%, măsura fiind anticipată de analiști.
Banca centrală a Chinei a anunțat marți o nouă reducere a dobânzii de politică monetară, cea de-a cincea adoptată în ultimele nouă luni, precum și o nouă scădere a nivelului rezervelor minime obligatorii, în încercarea de a pune capăt tendinței de prăbușire a burselor locale.